Garantarea depozitelor – între creșterea încrederii în bănci și pierderea simțului de prudență

În Republica Moldova, la fel ca în toate ţările, există un Fond de garantare a depozitelor, ce are grijă să restituie banii clienţilor persoane fizice în cazul în care banca se află în proces de lichidare. Comparativ cu garanţiile oferite deponenţilor în sistemul bancar din ţările vecine sau cele din Uniunea Europeană, plafonul de garantare oferit de Fondul din Moldova este unul foarte modest. Astfel, dacă în ţara noastră se oferă 6 mii lei per deponent sau echivalentul a circa 325 euro, atunci în România, acest plafon este de 100 mii euro (ca şi în majoritatea ţărilor UE), în Ucraina și Rusia – aproape 15 mii euro.

În sistemul bancar al Republicii Moldova există circa 2,6 milioane deponenţi ale căror depozite sunt garantate sau 72% din numărul total de deponenți. Valoarea depozitelor deținute de aceștia ating suma de aproximativ 2,6 miliarde lei. Datele statistice arată că numărul deponenţilor cu depozite ce se încadrează în plafonul de garantare constituie 88%. Lipsa de încredere totală în bănci determină deponenții să fie excesiv de prudenți. Astfel, aceştia își divizează economiile în mai multe depozite şi le depun la diferite bănci, asigurând-se că toate depozitele lor vor fi garantate. 

Banii economisiţi la ciorap versus banii depuşi la bancă este o dilemă ce rezultă prioritar din frica de a pierde. Pentru a diminua aceste riscuri și pentru a spori confidența sistemului bancar, autoritățile propun majorarea plafonului de garantare a depozitelor. Experții susțin că aceasta este o măsura importantă de mărire a încrederii în sectorul bancar și estimează că acest plafon ar trebui să crească până la minim circa 50 mii lei, iar pe termen mediu și lung – mai mult de atât. Experții fac estimări în baza cifrelor privind salariul mediu pe economie și PIB pe cap de locuitor, sugerând că statistica bancară nu este o bază de calcul tocmai reală și obiectivă pentru determinarea plafonului de garantare.

Totodată, experții Centrului Independent pentru Studii în Economie şi Drept din România susțin că garantarea depozitelor țintește stabilitatea sistemelor financiare în condițiile în care deponenții nu au motive să facă panică și să retragă în masă banii de la o bancă când aud cel mai mic zvon referitor la stabilitatea acesteia. Privită din altă perspectivă însă, garanția se transformă în deza¬vantaj. Asta pentru că, deponenții nu vor mai fi prudenți atunci când își aleg banca și singurul criteriu de selecție în acest sens ar fi rata de dobândă oferită de bancă, nu și soliditatea ei. Potrivit experților români, și băncile vor fi mai curajoase și vor adopta strategii mai riscante comparativ cu o situaţie în care garanţia lipseşte și asta va determina într-o ultimă instanţă creşterea riscului sistemic. Acești experți sugerează de asemenea ca contribuțiile băncilor în formarea fondului de garantare a depozitelor bancare să difere, în funcție de coeficientul de risc al acestor instituții bancare.

Menționăm că cele mai recente bănci din sistemul bancar autohton cărora Banca Naţională a Moldovei le-a retras licenţele de activitate au fost Investprivatbank şi Universalbank. În cazul depozitelor clienţilor persoane fizice ale Investprivatbank, Fondul de garantare a depozitelor a transferat în favoarea BC „Banca de Economii” S.A. circa 48.1 mil. lei., aceasta fiind suma totală a depozitelor persoanelor fizice în mărimea garantată ale Investprivatbank, plătită de Banca de Economii.

În cazul Universalbank, Fondul de garantare a depozitelor a efectuat plata depozitelor garantate ale persoanelor fizice prin intermediul B.C. „Victoriabank” S.A. În anul 2012, au fost achitate circa 84,2% din totalul depozitelor garantate ale Universalbank, iar în anul 2013 s-au adresat șase deponenţi, cărora li s-a achitat 14,6 mii lei.